Folclorul muzical reprezintă totalitatea creațiilor muzicale produse de o cultură spirituală populară și aparținând fie unei etnii unice, fie unui grup de etnii. El constituie una dintre cele însemnate delimitări ale folclorului în ansamblu.
În ortografia originară, folklore, termenul românesc folclor a fost propus în anul 1846 de către arheologul englez J.W.Thoms, desemnând producţiile culese din popor. Etimologia sa derivă din cuvintele folk=popor şi ilore=ştiinţă, înţelepciune (the lore of the people). De la folclor derivă: folcloric (care aparţine folclorului), folclorist (specialist care se studiază folclorul) şi folcloristica (ştiinţa care se ocupă cu studiul folclorului). Iniţial,cuvântul folclor desemna atât obiectul studiului, cât şi disciplina care îl studiază.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu