Odată cu Sărbătorile de Iarnă asistăm la cele mai frumoase tradiţii româneşti. Iarna se ţin obiceiuri şi datini populare, ce provin din trecut, dar continuă şi în ziua de azi.
Vă prezentăm câteva obiceiuri care aduc bucurie românilor cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă:
- Bradul de Crăciun
În ziua de azi, toată lumea abia aşteaptă să împodobească bradul; acest obicei are loc în ajunul Crăciunului sau în noaptea de Crăciun, când Moş Crăciun aduce, pe lângă cadouri, şi bradul frumos împodobit cu globuri şi beteală
- Un obicei foarte cunoscut este colindatul. Colindatul începe în data de 24 decembrie şi poate continua 2 sau 3 zile. La colindat participă de obicei grupuri de copii, de oameni maturi, bătrâni, doar fete, doar băieţi, tineri căsătoriţi etc., în funcţie de zona etnografică.
- Capra Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocau personaje biblice sunt înlocuite de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Un alt obicei care în timp şi-a pierdut semnificaţia este mersul cu 'steaua' - obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine. Acesta avea menirea de a vesti oamenii de naşterea lui Hristos: copiii care mergeau cu 'steaua' se deghizau în magi şi vesteau marea minune.
- Sorcova
Un obicei de Anul Nou, care aduce mare bucurie copiilor, este umblatul cu sorcova. Aceştia au o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă are originea în cuvântul bulgar surov (verde fraged), făcând aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Atingând de mai multe ori persoanele cu sorcova sunt făcute urări de bine şi bunăstare celui vizat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu